Participarea, definită în sens larg ca implicare și angajament al tuturor părților interesate, a devenit recent semnificativă în multe sfere ale societății, inclusiv în procesul de elaborare a politicilor, în spațiile culturale și mass-media, atât online, cât și offline, dar și în cercetarea științifică. Cu toate acestea, spre deosebire de științele sociale, sociolingviștii abordează rareori întrebări legate de participarea persoanelor implicate și angajate în procesul de cercetare.

Sociolingvistica, care se ocupă de relația dintre limbă și lumea socială, a încercat întotdeauna să înțeleagă această relație prin implicarea vorbitorilor. Încă de la început a făcut parte din demersul sociolingvistic faptul că datele lingvistice nu sunt generate prin autoanaliză, ca în tradiția structuralistă și chomskyană, ci prin interacțiuni lingvistice cu vorbitorii, care sunt în mod necesar implicați în cercetare. Există, de asemenea, o recunoaștere a faptului că, prin implicare, lingviștii obțin acces la cunoștințele meta-lingvistice relevante la nivel local ale altora, rămânând în același timp în mare parte îndepărtați de realitatea lor socială (adesea marginalizată). Cercetătorii în domeniul limbii și societății au crezut și încă mai cred că expertiza lingvistică a celor „cercetați” este o cunoaștere relevantă pentru abordarea inegalităților sociale, dar numai în măsura în care comunitatea de cercetare este capabilă să o transforme în cunoaștere utilă din punct de vedere social.

Dar cum se poate face acest lucru? Abordarea participativă oferă un răspuns la această întrebare. În cadrul cercetării sociolingvistice participative, noile cunoștințe sunt create în colaborare cu participanți academici și non-academici, împreună cu părțile interesate. După cum spune Heltai János Imre: „[Participarea] înseamnă implicarea tuturor părților interesate în activitățile de cercetare. În acest fel, nu se înscrie în aceeași tradiție cu observația participantă, care reprezintă doar implicarea (temporară) a cercetătorului în viața celor cercetați. În cadrul cercetării participative, toți actorii sunt activi în activitatea de cercetare (științifică). Participarea poate fi un pas mai aproape de cealaltă persoană în sociolingvistică, alături de un angajament pentru eliminarea inegalităților și o reflecție asupra relațiilor de dependență. Ea necesită cooperare între părți, care, la rândul ei, necesită o relație de lucru” (Részvételiség és szociolingvisztika. [Participare și sociolingvistică.] Alkalmazott Nyelvtudomány 21(2) [2021.]: 22).